Aniversare la 2505 m – Vârful Omu

1 iulie 2018

Traseu: Cota 2000 – Cabana Piatra Arsă (1950 m) – Cabana Babele (2206 m) – Șaua Șugărilor (2305 m) – Șaua Cerbului (Obârșiei – 2308 m) Vârful Omu (2505 m) – retur

M-am gândit să-mi petrec ziua de naștere la înălțime, și unde ar fi mai bine, decât pe un vârf de munte. Am ales Vârful Omu, m-am gândit că ar fi o idee bună, deoarece Omu e „vârful meu de casă”, să îi spun așa, era a 3 a oară când mergeam la el, într-un timp destul de scurt. Deci acestea fiind spuse, vremea era destul de bună, așa că, să pornim la drum…

Luăm trenul clasic, de ora 6, din București, cu direcția Sinaia. Ne-am strâns un grup destul de mare, 19 persoane. Fiind mulți, o să urcăm cu telecabina din Sinaia, iar traseul îl vom începe de la Cota 2000 (scurtăm urcarea din Sinaia, pe care oricum am făcut-o de mai multe ori).

rsz_20180701_080249rsz_20180701_081126rsz_20180701_084242Sinaia și o parte din Munții Baiului

      Odată ajunși la Cota 2000, începem clasicul traseu spre Babele. Primul pas este să coborâm de pe Muntele Furnica (cel pe care se află Cota 2000). Traseul este unul destul de lejer, deci putem admira liniștiți peisajele din jur. De pe Furnica, se deschide în fața noastră impresionantul Platoul al Bucegilor. Era o vreme cât de cât bună, aveam și nori în față, dar totuși vedem Releul de pe Coștila, Jepii Mari, Jepii Mici, și Crucea de pe Caraiman. Primul popas, era la Cabana Piatra Arsă, situată la o oră, o oră jumătate, ne zice indicatorul.

rsz_20180701_0857425 grade la 2000

rsz_20180701_085802În dreapta – Vârful cu Dor 2030 m

rsz_20180701_090614.jpgrsz_20180701_090220rsz_20180701_090113rsz_20180701_091415.jpgCoborârea de pe Furnica

De pe Furnica, coborâm imediat în Șaua Călugărului (Peleșului). În drum spre Cabana Piatra Arsă, trecem pe lângă vârful cu același nume (pe partea stângă). Vârful Piatra Arsă măsoară 2044 m. Ajungem destul de repede, la cabană, sau mai bine spus, Complexul Sportiv Național Piatra Arsă. Nu ne oprim aici, este destul de aproape de punctul de unde am plecat, deci nu are rost.

      Cabana Piatra Arsă este situată pe platoul Bucegilor, la o altitudine de 1950 de metri, la jumătatea distanței dintre Babele și Cota 2000. Construită în anul 1935, ea a fost transformată ulterior într-o bază sportivă. La Complexul Sportiv Național Piatra Arsă vin în fiecare an numeroși sportivi în cantonament. Se poate ajunge și cu mașina, parcurgând din Sinaia, drumul numit Transbucegi.

rsz_20180701_092653Furnica – de acolo am coborât

rsz_20180701_093442Vârful Jepii Mari 

rsz_20180701_094113Complexul Piatra Arsă

       Din spatele Cabanei Piatra Arsă, poteca se îndreaptă spre nord, urcând uşor de-a lungul Platoului Jepilor Mari. După câteva minute de mers de la cabană, ajungem la o răscruce de drumuri, de unde se desprinde poteca (marcată cu triunghi roşu) spre cantonul Jepi, (ce duce în Bușteni), pe care-l zărim spre SE, în marginea platoului.
După 40 – 45 minute de la cabană, ajungem într-o mică șa, în marginea platoului, la o bifurcație de drumuri, de unde apare în față, șanțul adânc al Văii Jepilor, iar dincolo de vale, Caraimanul, și crucea de pe el.

rsz_20180701_101513Brâna Mare a Caraimanului

rsz_20180701_091901Luate pe rând…Vârfurile Jepii Mari, Jepii Mici și Crucea de pe Caraimain (în nori)

În scurt timp, facem un pic stânga, și ajungem la Cabana Babele. Aici telecabina nu funcționa. Era o variantă mai rapidă, să urcăm din Bușteni, dar existau niște probleme tehnice și nu s-a putut.

Am avut parte de o surpriză plăcută, în apropirea Cabanei Babele, ne-am întâlnit cu un prieten câine, probabil se ducea la Piatra Arsă, dinspre Babele. I-am dat, bineînteles, ceva de mâncare, ne-am urat drum bun, și să ne vedem cu bine, după care, ne-am continuat drumul.

46445183_1082601335233221_7568594667546083328_n46434291_249459909066254_573204406883844096_n.jpgrsz_20180701_101624Cabana Babele

rsz_20180701_103914rsz_20180701_104615rsz_20180701_104uu626

Facem un scurt popas la Cabana Babele, care era închisă, sau cel puțin, așa mi-am dat eu seama. Mai era câțiva turiști în zonă, la Babele și Sfinx. Deși pe drumul până aici, vremea a fost puțin neprietenoasă (se cam întunecase), peisajele erau unele frumoase, de pe platoul de la Babele.

      Cabana Babele este situată la 2206 m, pe platoul Muntilor Bucegi, sub Vârful Babele (2292 m). Această cabană reprezintă baza turistică centrală a Munțior Bucegi, aici încrucisându-se principalele drumuri, din acest masiv.

Monumetele naturale aflate aici, și anume, Babele, aflate chiar în fața cabanei, și Sfinxul, situat în imediata apropiere, reprezintă atracții pentru tot felul de turiști, nu doar pentru drumeți, acestea explicând și fluxul mare de turiști de la această cabană.

Alături de Sfinx se înalță grupul de stânci cunoscute sub numele de „Babele”. Păstrând legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman” fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii, cât și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători spun că agenți modelatori au fost apa și vântul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Se are în vedere și alternanța rocilor, gresii și calcare de pe platou. De asemenea, nu poate fi negată intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai puțin regulate. Până acum, nici o dovadă științifică nu a putut explica în totalitate acest fenomen, și astfel, legendele în jurul acestor stânci s-au tot dezvoltat, unind realitatea cu supranaturalul.

rsz_20180701_105246Monumentul natural Babele

rsz_20180701_105710rsz_20180701_110611Crestele vestice al Bucegilor

rsz_20180701_105713Masivul Leaota – plan îndepărtat

Sfinxul din Bucegi este situat la 2216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, iar formarea lui este datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.

rsz_20180701_110858Monumentul natural Sfinxul

După câteva minute, între aceste superbe monumente naturale, ne continuăm drumul spre destinația noastră, Vârful Omu. De aici, se mai fac aproximativ 2 ore până la înălțimea maximă din Bucegi. Eram foarte aproape!

Traseul este marcat cu dungă galbenă, oricum sunt o grămadă de indicatoare/plăcuțe la Babele, nu ai cum să te rătăcești. Poteca pornește către nord, lasă în stânga Vârful Baba Mare, și urcă spre Șaua Șugărilor (2305 m). Imediat cum plecăm, de la cabană, putem să vedem în partea dreaptă, traseul ce duce spre Valea Jepilor, iar spre stânga, Valea Șugărilor. Până în Șaua Șugărilor, traseul este unul ca de platou. Deși eram în mijlocul verii, întâlnim și o mică porțiune cu zăpadă. Această zăpadă, prezentă în tot parcursul unui an, și având această formă, lunguiață, poartă denumirea de limbă glaciară.

46488539_324269838158395_2218899621168545792_n.jpgPe cărări de munte!

rsz_20180701_110922Coștila…în zare!

rsz_20180701_112433Webp.net-resizeimageVârful Obârșiei (2405 m) și Vârful Colții Obârșiei (2480 m)

20180701_114251_30Undeva în față se vede și Cabana Omu

20180701_114417_30Limbă glaciară

      Din curmătura Șugărilor, drumul urcă în creasta Colţilor Obîrşiei, iar de aici ajunge iar pe un drum destul de lejer de parcurs, doar că mai îngust. Înainte se deschide adânc Valea Cerbului, dincolo de care se înalţă Creasta şi Colţii Morarului, șî Vârful și Cabana Omu. Ajungem la o răscruce de drumuri, unde găsim două variante de a ajunge la Omu., dar înainte de orice, ne mai întâlnim cu cineva, sau mai zis cu mai multă lume 😀 O turmă de oi, cățeii de la turmă și ciobanul. Îmi place mai mult aglomerația asta, decât oricare alta, de prin oraș.

Cele două variante ar fi: poteca ne duce în urcuş pe creastă, unde se desprinde varianta de iarnă a drumului. Traseul de vară se abate la dreapta pe flancul nordic al crestei, străbătând o prispă lungă cu bolovănişuri, pe sub „Cerdacul Obârşiei”, ai cărui pereţi stâncoşi încing ca un zid de cetate coastele nordice ale Colţilor Obârşiei.

După aproximativ 20 minute de mers de-a lungul acestei prispe întinse, la capătul „ceardacului” întâlnim varianta de iarnă ce vine din stânga. Un scurt coborâş ne conduce în Curmătura Văii Cerbului, şa largă, situată în creasta care desparte căldarea superioară a Văii Cerbului (spre est) de cea a Văii Obârşiei Ialomiţei (spre vest).

20180701_120446_30.jpgUn peisaj de vis!

20180701_120454_30.jpg20180701_120547_1_3020180701_120556_3020180701_121038_30Poteca ce merge pe sub Cerdacul Obârșiei

46480067_2231599157122424_4207064919067066368_n46479638_343063559574790_5412776498069241856_n20180701_121045_30Valea Cerbului (înghițită de un nor) – Cabana Omu (dreapta)

20180701_121841_30Valea Cerbului

20180701_115646_3020180701_121953_3020180701_121144_3020180701_144341_1_30Valea Obârșiei și Mecetul Turcesc (formațiunea stâncoasă din dreapta)

20180701_122648_30Din nou Mecetul…

      Poteca aceasta, pe sub Cerdacul Obârșiei, este una dintre cele mai frumoase porțini, pe care am umblat eu pe munte. Din Șaua Văii Cerbului (Obârșiei), poteca urcă pe flancul vestic al crestei, ocolind blocul stâncos ce formează Vârful Văii Cerbului, iar după ce se uneşte cu drumul care urcă din stânga, dinspre Peştera, iese din nou în creastă.

Mai departe, trecem pe lângă Vârful Găvanele (2472 m), pe care îl avem în stânga noastră, de unde vine și traseul dinspre Strunga (dungă roșie), trecem pe sub Vârful Bucura Dumbravă (2503 m), și ajungem imediat la Vârful Omu (2505 m).

Așadar, am ajuns la destinația noastră de astăzi, Cabana și Vârful Omu. Eram în sfârșit la înălțime 😀 Această zonă, Omu – Bucura, fiind zona cea mai înaltă din Masivul Bucegi.

Fiindcă am fost un grup destul de mare, și nu toți avem același ritm de mers, ne întâlnim cu toții la cabană. Era un pic de ceață, dar totuși puteam să vedem peisajele din jurul nostru. Ne-am hotărât să mergem și pe celelalte două vârfuri de peste 2500 m, situate lângă Omu, și anume Vârful Bucura Dumbravă (2503 m) și Vârful Capul Morarului (2501 m). Am citit mai multe informații despre cel din urmă, cum că ar fi sau nu ar fi considerat un vârf, dar eu l-am pus și pe el la socoteală.

Varful Omu este punctul culminant al întregului masiv și nodul de legatură al culmilor lui. O platforma îngustă, situată la 2505 m altitudine și pe care se află câteva blocuri de stâncă izolate, dintre care cel mai voluminos e înalt de 9 m și adăpostește lânga el o cabană, un punct trigonometric și o statie meteo, alcătuiesc tot ce se poate vedea pe această platformă, de pe care priveliștea este, de asemenea, una magnifică.

20180701_141833_30.jpgO poză de familie!

20180701_130040_30Vârful Bucura Dumbravă

20180701_132120_30Vârful Capul Morarului

20180701_134316_30Vârful Capul Morarului 2501 m

20180701_135451_30Vârful Bucura Dumbravă 2503 m

20180701_135420_30Valea Cerbului – Vârful Coștila (stânga) – Cerdacul Văii Cerbului (dreapta)

20180701_135906_30Traseul ce coboară în Valea Cerbului (stânga)

20180701_142435_30Câteva trasee ce pleacă de la Vârful Omu

      Traseul de întoarcere a fost același, dar până la Cabana Piatra Arsă. De acolo, am coborât pe drumul TransBucegi, până în Sinaia. În continuare, o să las pozele să vorbească de la sine, pentru că vremea a rămas în continuare bună, deci peisajele sunt de nedescris.

20180701_144627_30Cerdacul Obârșiei și cele 3 trasee (stânga pe unde am venit, sus – varianta de iarnă a aceluași traseu, și dreapta – spre Padina, prin Valea Obârșiei)

rsz_20180701_14435620180701_144422_3040110065_316047302286521_1704066070400204800_nNu ai cum să te saturi de aceste peisaje!

20180701_144712_3020180701_143846_30Acele Morarului!

20180701_145708_30Din nou, Acele Morarului! Pur și simplu, superb!

20180701_145725_3020180701_151042_1_30Mereu mi-am dorit să fac asta :))

rsz_20180701_155242rsz_20180701_153907Masivul Leaota – Ne privește, singuratic

rsz_20180701_164115Pe Platoul Bucegilor!

rsz_20180701_174427Salut, prieteni!

rsz_20180701_175143Drăguțele 😀

În încheiere, aș putea să spun că fiind pe traseu azi, un traseu așa frumos, a fost un mod diferit și plăcut să-mi sărbătoresc ziua de naștere. Muntele mi-a făcut câteva cadouri, și anume peisajele superbe oferite astăzi și vremea bună. Traseul de la Babele la Omu, este unul clasic, în Bucegi, recomandat oricui dorește să facă o plimbare, pe undeva…pe sus 😀

Acestea fiind spuse, și scrise, pot să spun că am mai bifat o zi petrecută la Vârful Omu, iar numărul vizitelor aici este în creștere! Pe data viitoare!

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: